buchar- east

Ieri, dupa ce n-am dormit o noapte intreaga, hop ma trezesc la 6 fara un sfert (ma trezesc e spus asa… pentru ca nu am dormit) ca sa prind trenu’ de 7 spre Bucuresti. Toata noaptea n-am dormit de griji si alte inner framantari ca n-am sa ma descurc sa ajung singura de la gara de nord la blestemata de facultate de drept. Btw, fara sa supar pe nimeni, naspa cladire. De afara pare ceva impunator si cu gust. Inauntru e ca mai ceva ca un bunker. Iiiiih… si intortocheata, si subsolul ala nenorocit…

En fin, cobor din tren si ies pe o alta parte din gara. Intreb un taximetrist care venise cu ‘buna papusa, te duc aproape pe gratis’ (yeah right, stiu eu ce-nseamna ‘aproape pe gratis’) de unde se ia 85-u’ spre universitate. Stiam din surse sigure ca trebuia sa cobor la a patra statie. Am intrebat in torleu si nici dreq n-a stiut sa-mi zica… in fine, am coborit la Kogalniceanu si dupa-aia da-i si intreaba. Oamenii astia sint fantastici… habar n-au pe ce lume traiesc. Unu n-a fost in stare sa ma indrume corect. Pana la urma tot la un mosulet am ajuns… mi-a spus ce tre’ sa fac si am ajuns la facultate. Acolo cred ca mi-am facut cei mai multi draci. Pentru ca birocratia este cum este si secretarele alea sint efectiv nebune la cap… n-as vrea sa fiu in pielea lor. Mai bine in a mea in situatia aia, in care alergam pe sus si pe jos, pe la caserii si birouri si toti ma trimeteau de la unii la altii, ca si cand as fi fost un pachetzel cu o bomba pe cale sa explodeze. (asta si am fost, pentru ca la un momentdat de draci mai aveam putin si-mi dadeau lacrimile). Mi-am rezolvat treaba importanta destul de devreme fata de cum ma asteptam. Asa ca m-am oprit pe o banca la strada sa fumez o tigara, dupa care am luat-o spre Cismigiu. Pe jos, desigur. In Cismigiu, o gramada de perechi de indragostiti si o gramada de batrani. In rest, pomi multi, liniste, si multi porumbei si vrabiute. Un om in varsta le arunca biscuiti si un copil venea in fuga si le speria, si isi luau buluc zboru’ exact spre capul meu, asa ca da, mi-a fost frica sa nu ma loveasca o vrabie in cap. Partea amuzanta a fost ca eram singura singurica. As fi avut in agenda telefonica vreo 4-5 numere de telefon ale unor persoane cunoscute, pe care as fi putut sa le invit la o cafea. Dar n-am mai vorbit cu oamenii astia de ceva vreme, si ma gandeam ca ar fi fost un pic aiurea. Dar cred ca am gandit prost… Poate ar fi trebuit sa-mi calc pe inhibitii. Data viitoare macar stiu ce am de facut. Asa ca am pierdut vreo cateva ore stand in cismigiu pe o banca si citind, pentru ca aveam tren inapoi la 7. E frumoasa senzatia de ‘singur intr-un oras in care nici dreq nu te cunoaste’. Pana cand nu este prea de tot. Trebuie sa recunosc ca ma umflase o plictiseala la un momentdat. Nu aveam nici spor la citit, parca tot asteptam sa se petreaca ceva… altceva.

Pana una-alta, se facuse 5 fix si eu o luasem deja pe strada spre o librarie pe care am ochit-o. intotdeauna m-au ofticat preturile la carti. Voiam sa-mi cumpar o placheta de versuri de Boris Vian, editie bilingva parca (romana/franceza) care costa un pic mai mult decat imi ajungeau banii. Am vazut ceva de genu’ ‘literatura in limba franceza’ si chiar ma asteptam sad au lovitura. Daca gaseam ceva misto imi bagam picioarele in ei de bani si gata… dar numai porcarii si editii bilingve care mai mult ma enerveaza. Data viitoare o sa ma duc intr-un anticariat.

Drumul inapoi a fost iad curat. Mai e nevoie sa mai zic ca face 5 ore jumate…?

Acum sint obosita si plictisita, as vrea sa fiu linistita si sa-mi fac un ceai cald. Si sa ma gandesc numai la chestii frumoase. Dar nu pot. Cat stateam singura pe banca, ma uitam la un covor viu de vrabiute cum chitaiau pe trotuar, si ma gandeam ca daca as fi fost vrabiuta n-as fi fost singura in momentu’ ala.

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;buchar- east&8221;

  1. ohooo…ce departe par vremurile orbecaitului prin jegul de oras numit bucuresti…n afar de concerte nici ca mai il calc. Bine ca am scapat de el.
    Politzisti madmuazel, politistii sunt sursa sigura de informatii. sau studentii mai vechi. Pentru ca bucuresteanu de rand e cretin. nu stie altceva decat drumul acasa-munca-piata-acasa si duminica biserica dupa caz. atat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s