elephant

M-am hotarat sa-l vad dupa ce am rasfoit o revista a liceului de acum cativa ani (nota: e vorba de CNMB) si dupa prima jumatate deja ma pregateam sa-l opresc. Biensur, cred ca e reactia standard la filmul asta. Interesant ca Elephant e inca un film care m-a pacalit, dupa Pan’s Labyrinth (Pana in ultimul moment am crezut ca faunul e the mastermind si implicit the bad guy si ca de fapt toate probele fac parte din strategia lui de pacaleala… ce e si mai trist e ca sint 100% convinsa ca fix asta a vrut si regizorul. Ce sa zic, i-a iesit…).

 Ce m-a enervat cel mai rau la filmul asta? Ca nu am stiut cum sa-l abordez si ca m-am asteptat clar la altceva. Cred ca de-acum incolo o sa citesc cate o recenzie serioasa inainte de fiecare film pe care vreau sa-l vad.

Revenind la Elephant, filmul e sec rau de tot dar foarte bine gandit.

Mi-a placut la nebunie schimbarea de perspectiva, secventa aia cand se intersecteaza 3 dintre personaje (e vorba de fotograf, blond si tipa cu ochelari) pe holul liceului reluata de 3 ori din unghiuri diferite (faza e cu foarte mult schepsis) si mai ales secventa in care e filmat jocul unuia din copiii-criminali care in opinia multora face ca tot filmul sa fie previzibil. Secventa aia e nodul de legatura cel mai important, fara ea filmul ar fi complet ratat, pentru ca incarcatura de la sfarsit nu ar fi sustinuta de nimic si ar face (abia in cazul asta, in rest nu poate fi vorba de asa ceva) nota discordanta.

Personajele nu sint stereotipuri dar nici nu sint dezvoltate, si e si normal devreme ce un film ca asta e cam tricky. In sensul ca nu stiu cat de mult conteaza filmul in sine ca exercitiu cinematografic cat conteaza impactul moral pe care vrea sa-l genereze.

E absolut verosimil faptul ca doi pusti nebuni pot sa lichideze un liceu intreg, pentru ca moartea poate sa vina oricand, de oriunde.

De fapt, mie mi-a adus aminte de o problema care ma chinuie de ceva vreme, si anume daca intr-o societate in care pedeapsa capitala nu exista merita sa-ti petreci resul vietii in inchisoare dupa ce omori, sa spunem, o mana de oameni foarte importanti (eventual cu varianta “Merita sa-ti petreci restul vietii in inchisoare stiind ca ai scapat posteritatea de niste imbecili?”).

Una peste alta, eu nu ma grabesc sa fac asta, multumesc filmului pentru ca mi-a reactualizat dilema asta atat de filosofica si ma pun la un nou film.

Data viitoare o sa fie Suspiria, pentru ca de mult ma tot tin sa vad un horror chipurile bun. In realitate, secretul meu e ca mereu imi iau teapa cu filme de genu’ asta. Ori sint efectiv foarte proaste, ori pur si simplu nu rezist la ele…

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s