Pamuk II

Poate vă întrebaţi cam în ce perioadă istorică plasează Pamuk romanul. Tot citesc variante şi variante şi variante.
Mi se pare că undeva se spune explicit, mi-e lene să rasfoiesc acum dar e foarte interesantă faza.
Eu aveam iniţial şi pare-se eronat argumente pentru sec. al XIII-lea.
Unul dintre ele e faptul că se discută intens despre condiţia artistului miniaturist. Dacă e sau nu, să zicem “moral” ca miniaturiştii să aibă un stil propriu şi să îşi semneze lucrările.
În orice atlas serios de istoria artei se spune că miniaturile au început să fie semnate în sec. al XIII-lea, c’est-á-dire cam pe atunci explodează conştiinţa individualităţii artistului. Pentru cititorii mei fideli care au carenţe în domeniul artă orientală, arta ilustrării manuscriselor era o meserie de vîrf în evul mediu, ca şi caligrafia. Miniaturiştii erau organizaţi in bresle cu subdiviziunile de rigoare: cei care se ocupau de chenar şi de aurire, cei care făceau aşezarea potrivită în chenar, cei care pictau chipurile şi aşa mai departe. În general cărţile ilustrate erau comandate de către oamenii cu o funcţie politică importantă, de unde derivă o problemă misteaux. Care mai este funcţia unui asemenea obiect? Unde se termină valoarea estetică şi de unde începe valoarea strict materială? Sînt cărţile de acest fel un simplu obiect de lux? (întrebările vor fi lamurite în numărul viitor).
Un alt argument e pomenirea oraşului Şiraz în contextul inovaţiilor aduse în acest tip de artă, pe scurt inventarea perspectivei. (Îi povesteam cum, trasînd linia orizontului spre chenarul de sus al miniaturii, maeştrii din Şiraz scoseseră la lumină un nou stil.)
Perioada în care se dezvoltă în oraşul cu pricina şcoala artelor de genul ăsta e din nou, sec. al XIII-lea.
Dar!
Ce facem cu Marele Maestru Behzad, care a trait intre secolele al XV-lea şi al XVI-lea şi care mai este şi antemergător poveştii din roman?
Acum mi-e somn de mor, încît nici măcar gîndul la Marele Maestru Behzad nu mai e unul energizant.
Mai vreau să-mi formatez şi eu o dată pentru totdeauna prostia asta de laptop să mă pot uita şi eu la un film că o să mor de tot, ireversibil şi iremediabil.
Btw, ştie cineva de cărţuliile alea cu traduceri masive din diverse şcoli ale teoreticienilor literaturii şi ai artei de la editura Univers?
Sînt minunate, aş vrea să le colecţionez pe toate.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s