Lancelot

Foarte bizară soarta personajului Lancelot din culegerea de povestiri medievale legate sub numele de Lancelot propre. Nu moşteneşte nimic de la părinți deşi ar fi avut ce. Îi salvează pe toți cavalerii în repetate rînduri pînă să fie făcut unul de-al lor. Se îndrăgosteşte de regină dar dragostea lor e interzisă. Pentru că se îndrăgosteşte de regină şi păcătuieşte, nu mai pleacă în căutarea Graalului, deşi era cel ales. Nu-I bai, va pleca fiu-său (care nu, nu este şi al reginei în acelaşi timp). Relația cu regina este suma tuturor intrigilor de la curtea regelui Artur, ceea ce va duce la dezbinarea cavalerilor şi la dărîmarea mitului. Din nou îi salvează pe unii şi pe alții, se luptă cu lei, găseşte mormîntul bunicilor lui, cutreieră pădurile, are vizinui, se întîlneşte cu călugării care I le tălmăcesc. Toate astea pentru a ajunge în final să moară ultimul, după ce Artur deja murise, după ce Guenièvre murise şi ea (iar de moartea acesteia află pe cîmpul de luptă).

Într-un cuvînt, tragic.

Evident, aproape toată maculatura pop (filme, desene animate, piese de teatru) post-medievală îl prezintă în lumina eroică a cavalerului care nefiind rege are nişte responsabilități mai mici, deci are timp şi pentru o poveste de dragoste în secret cu soția regelui, ca să nu mai vorbim de faptul că este frumos şi că se află printre cavalerii cei mai apropiați regelui…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s