Ard în flăcări…

http://stirileprotv.ro/stiri/eveniment/incendiu-la-facultatea-de-litere-de-la-universitatea-bucuresti.html

Ei bine de data asta n-am ars, doar am înghiţit puţin fum. Puţin mai mult chiar…

Pe mine incendiul m-a prins undeva la etajul 4, dînd un examen. Ceea ce nu ştiu jurnaliştii şi pun pariu ca nici figurile importante din conducerea facultăţii e că la etajul 4 alarma de incendiu nu se aude. Da, incredibil dar adevărat. Pot să şi repet pînă îşi revine toată lumea din uimire: la etajul patru al facultăţii de litere din capitală alarma de incendiu nu se aude.

Deci a trebuit să aşteptăm să urce fumul ca să ne dăm seama că ceva nu e în regulă.

Inutil să mai spun că evacuarea e aproape imposibilă. Nu există scară de incendiu, nu există nimic… există numai şi numai coridoarele claustrofobe şi scarile în spirală pe care nici într-o zi normală nu te simţi în siguranţă.

În fine, glumind la telefon cu cîţiva prieteni, bine că nu ne-am trezit cu un pompier bătîndu-ne în geam şi dîndu-ne şi nouă vestea zilei: fraierilor, ardeţi!

Anunțuri

5 gânduri despre &8222;Ard în flăcări…&8221;

  1. :)) si eu cu o tipa am ramas blocate la etajul 4 unde sunt toaletele. asteptam pe cineva sa iasa din examen si intr-adevar, acelasi semn de intrebare mi l-am pus si eu:”de ce naiba nu suna alarma?”. ca sa fie si mai tare, in holul ala a inceput sa iasa fum din calorifer, iar pe scari deja devenise prea gros. drumul pana la etajul 3, unde puteai cobara pe scara de incendiu, mi se parea luuung tare. ah si alta faza tare – am spart un geam incercand sa iesim la aer si ce crezi? avea gratii!:)) dupa vreo 5 minute de inhalat fum si stat cu fata intre gratii sa luam aer mi-am zis ” frate, in afara de pompieri, nu mai are rost sa sun pe nimeni. mama ar face infarct.” ma bucur ca am avut inspiratia sa luam toate salile la rand sa vedem daca e vreuna deschisa. si ma bucur ca au avut si ei inspiratia sa lase macar una deschisa cu ferestre maaaari fara gratii, unde am reusit sa luam aer. in cateva minute a venit un pompier. macar nu a fost mai rau – deja ma gandeam ca ia foc toata FL si ca trebuie sa-mi fac curaj ca sa sar la urmatorul semnal. :))

  2. Yeah, dacă drumul de la 4 la 3 era lung cred că poţi să-ţi închipui ce plăcut a fost să cobori pînă la parter dintr-un suflu… A fost extreme de amuzant, la un moment dat pe la etaju’ 1 am plonjat în bibliotecă pentru că nu mai puteam să respir (în bibliotecă unde bibliotecara urla să nu mai intrăm că e gata, au venit pompierii, ce atîta agitaţie). Mă rog, clădirea aia a Universităţii e moarte la propriu în caz de calamităţi, no doubt about that…

  3. mi se pare incredibil – ah ce de-a palme post- imi dau – ca nu ne trecu prin cap sa o luam pe partea ailalta, aia cu secretariatul, probabil mult mai putin afumata, evitand, helas! toata trauma. ne-am speriat ca sobolaneii incoltiti

    de asemenea, as vrea sa le multumesc gasculitelor care au ajutat la sporirea panicii pe scara, urland din toti rarunchii ca nu mai au aer & insistand ca nu se poate merge mai departe ca ie fum si flacari.

    in fine, sper sa se lase cu amende si destituiri, spre compensarea traumei noastre :/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s