autoportret

am douăzeci și șase de ani și n-am făcut nimic
am avut un vis
l-am făcut praf
am iubit un băiat brunet
cândva
în liceu
de-atunci încerc la nesfârșit să retrăiesc fix aceleași emoții
în zeci și zeci de paradigme
am vrut să scriu literatură
am adunat un teanc trist de diplome
mă uit la ele și-mi vine să le înghit
filă cu filă
notă cu notă
ele sunt tot ce sunt
am plâns de nenumărate ori
ore în șir
am fost mereu singură
mi-am dorit un frate
un frate mai mare care să fie obligat
prin convenția perversă a biologicului
să aibă grijă de mine
am fost și fericită sporadic am fost și extrem de
nefericită și de fatalistă
cine poate iubi la infinit aceeași femeie mereu nefericită și fatalistă?
acum am intrat în pâine
scriu scrisori tembele de motivație
vreau un serviciu stabil un salariu regulat
mi-e frică că o să ajung tot acolo
la niște credite
ceva copii
o viață neimportantă
ce contează câte cărți am citit
ce contează câte nopți am plâns
cui îi pasă cu adevărat?
am avut un vis
l-am făcut praf
viața o să mă înghită pe nemestecate
o să mă halească într-o milisecundă
la cât sunt de slabă și de
neimportantă
n-am făcut nimic am scris niște prostii
am citit niște cărți
am avut un vis
nu s-a întâmplat nimic
absolut
nimic

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s