am văzut totul
am văzut zilele
nopțile cu stele și lună
nopțile negre
întunericul sufocant
am văzut cerul gri de primăvară al bucureștiului
șiraguri infinite de blocuri
alei ude
animale alergând pe sub becuri
am văzut iarba am văzut bucuria am văzut
sfârșitul copilăriei și valurile uriașe de ipocrizie
înghițindu-l
am văzut generația mea
orbecăind spre nimic
am văzut cum dispare blândețea am văzut cum
ne înghite
vidul
ca o gură însângerată de monstru
nu asta ni s-a promis

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s