Sinistromânia

E bine. Știrea de astăzi cu viermii a căzut ca o mini-bombă atomică. M-a făcut să îmi amintesc de medicina românească din anii nouăzeci. De dispesarele gri, sinistre, umbroase. Cu vopsea verde cu dungă pe pereți. Cu miros de spirt și scaune șubrezite. Cu mese de consultație austere, cu un instrumentar dubios, cu seringile de sticlă înfricoșătoare. Cu fiolele de ampicilină pudră. Nimic prietenos, totul auster dar oarecum natural. Totul serios, de o gravitate absolută. Niciun zâmbet, nicio culoare, nimic care să te apropie sau să te facă curios. Copil fiind, nu știai pe unde să o iei la fugă mai repede, cum să o tai rupând pământul. Cum să-ți mai revii după sedința de tortură.

Același lucru și în școala generală. Asistente scorțoase cu trăsături rigide care te controlau peste tot în cap și pe mâini. Vaccinuri dubioase, picături roz vărsate pe gât care îți ardeau esofagul. Nicio glumă, ferească Sfântul de vreo urmă de dialog. Te înghețau pe veci. Ele și monștrii din copilărie.

Nu știu când s-a pierdul latura umană firească a poporului ăstuia. Mă întreb vag dacă am avut-o vreodată. Dacă nu domină frica și melodama atunci cu siguranță domină asprimea. Dar un echilibru firesc și uman, niciodată. Poate că istoric vorbind nici nu existăm ca popor.  Poate că singura epoca greșit civilizatoare a fost comunismul. Pe ruinele lui triste, prin cartierele de blocuri muncitorești, printre aleile betonate ne jucăm de-a Occidentul. De la înălțimea artificială a unui etaj, într-un oraș crucificat pe veci (cel puțin estetic) în epoca aia, ne îngrozim. În trailerul de la Sieranevada, e o scenă în care, în mijlocul unei altercații, un personaj se întreabă retoric dacă a cerut cineva blocuri.

Nimeni nu a cerut blocuri. Nimeni nu a cerut spitale austere. Nimeni nu a cerut garderobe plictisitoare și păr permanent. Nimeni nu a cerut minimalismul comunist. Absolut nimeni. După cum absolut nimeni nu a venit cu o alternativă. Nimeni nu a expus o idee sau un plan diferit. Nimeni nu a creat altceva. Sute și sute de ani de-acum încolo, copii, nepoții și strănepoții noștri vor continua pur și simplu pe același decor. Greu de crezut că cineva va schimba ceva. Vreodată.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s