1

Ce-am primit eu cadou

Azi am primit pacheţelul de la G. (aţi vrea să ştiţi cine e, ştiu…) cu Extension du domaine de la lutte… choueeeeeeeeeeeette ! E subţirică, cînd o termin promit să scriu despre, dacă m-am tot plîns pe blog că Houellebecq, franceză, traduceri şi aşa mai departe. Acum e produsul original, nealterat de nicio formă de traducere, haha …
Şi MY GOTH !!!! Melodia asta e atît de frumoasa…

0

Nu-mi daţi ce vreau

Stăteam şi mă gîndeam de cînd nu mi s-a mai dat ceva ce-mi doresc. De cînd am fost ultima oară acasă. E atît de trist să ştiu că daca ies pe stradă şi opresc un om lîngă o tarabă cu flori ca să-i spun că vreau una, n-o să mi se dea. În primul rind, nimeni nu s-ar opri, în al doilea rind eu n-aş opri pe nimeni (probabil de frica deznodămîntului), în al treilea rînd, nici nu vreau flori. Florile se usucă. Bineînţeles, depinde cum.
Păstrez într-o carte trei flori presate: un trandafir, o garoafă şi o frezie. Într-o zi o să le arunc şi n-o să-mi mai amintesc nimic. Nici despre ele, nici despre altele legate de ele. Sau, şi mai simplu, într-o zi o să se transforme în scrum, pentru că orice materie organică este datoare cu un proces de degradare.
Am fost în Herăstrău azi. Au înflorit magnoliile. I-am cerut cuiva o floare şi n-am primit-o. Poate nu am cerut cui trebuie. Poate nici nu contează cui cer, oricum de pupat nu pup.
În afară de ai mei părinţi, nimeni nu o să-mi dea vreodata necondiţionat ceea ce vreau.
Chestie care mă face să nu mai vreau nimic, pur şi simplu să mă aşez undeva, pe un scaun şi să mă gîndesc la ale mele, să vină cineva accidental şi sa mă întrebe “Ce vrei tu, Denisa?” şi eu să mă uit la el senin şi să-i zic “Nimic, mulţumesc.”

În rest, o chestie foarte mişto citiţi aici.
Şi Rodica Toth Poiată al cărei tablou (aşa e, e vorba de un anumit tablou, ghiciţi care) mă fascinează de ceva vreme şi pe care, ironic sau nu, mi-l doresc mult.

3

UAT DA FAC??!?!

culmea idioteniei: mi-am lasat laptopul la camin (DA STIU sint de autoimpuscat!!!) si cind am venit (plecat-am vineri seara si intorsu-m-am duminica seara) am gasit placa audio fututa. adica totul se aude ca si cind laptopul ar fi undeva in fundul unei fintini…
in situatia asta sint atit de dezorientata incit nu stiu pe cine sa iau la pumni mai intii. pe mine ca mi-am permis sa cred ca n-o sa se intimple nimic special sau pe vinovatii in cauza…
si pentru ca dracii mei de data asta dau pe-afara precum cafeaua dintr-un ibric uitat pe foc, o sa fur o leapsa de la Svastik (deci nici macar nu mi s-a dat, pur si simplu incerc sa ma calmez asa „on line”):
Sunt : nevrotica
Aş vrea : o pisica pufoasa si lenesa
Păstrez : felicitari, biletele din generala, scrisori, poze, flori presate, carnete de note
Mi-aş dori : sa dorm
Nu-mi place : cascavalul
Mă tem : de mine
Aud : ce trebuie
Îmi pare rău : ca traiesc in epoca asta experimentala
Îmi place : sa dansez
Nu sunt: toleranta cu ceea ce mi se pare a fi prostie
Cânt : citeodata
Niciodată : nu-mi menajez prietenii
Rar : ma tund
Plâng : foarte usor
Nu sunt multumita : de nimic, in general
Sunt confuză : rar
Am nevoie : de afectiune
Ar trebui : sa plantez un copac
Familie – importanta
Greşeli majore – fara
Hobby – n-am timp
Intimitate – cvasi-inexistenta
Jeans – au schimbat cursul istoriei intr-un mod radical
Kitsch – o arta
Lucruri interzise – nu exista
Machiaj – ocazional
Niciodată nu ai face/spune/purta… injectii/ secrete care se termina in „sa nu mai spui nimanui”/ blanuri naturale
Original – Depeche Mode
Parfumul preferat – 1881 by Cerruti
Reguli – mereu incalcate
Shopping – relaxant
Teatrul – groaznic @ Ro.
Tentaţii – putine
Ţinuta preferată – orice ma face sa ma simt bine
Vacanţa perfectă – oriunde, vacanta sa fie
Ziua de naştere – 11 dec ’88

leapsa tzopaie la gagici